Un produs Blogger.

Remember me! sau Propria voastra prostie aruncata in fata

Dai dovada de simpatie?

Iti place acest post?

Nu, nu o sa aduc cine stie cate laude sau critici filmului, ca oricum sincer ma lasa rece vampirul secolului 21, mi se pare imputit, jegos, nespalat si cu probleme de personalitate. Nu trebuie sa luati de buna parerea mea cu privire la persoana lui, ca oricum e o opinie personala, chiar daca prin cine stie ce prostie continui sa vad in continuare productii profitabile gen Twilight, care n-au pic de autenticitate, dar toti manipulabilii sunt innebuniti dupa vampirul suprem, dupa pachetul acela de muschi care nu are nici macar bine 19 ani, cred, si tipa care uneste aceste ciudatenii si le face sa se si inchege, ca doar deh... mereu ele sunt bunele samaritene iar barbatii niste pachete pline cu testosteron care isi cara imediat pumni, suturi in rect, etc., etc., pentru o prada nici macar in sange ca lumea.
Nu m-a impresionat cine stie ce subiectul filmului; e destul de sec si previzibil. Adica taica-tau iti tranteste o palma ca te imbeti si dormi peste noapte in alta parte decat acasa, chiar daca ai 21 de ani, si ea se muta la un tip cu care de-abia a schimbat cateva vorbe. Asta imi place la Hollywood! Ca mereu sunt previzibili, orice ar fi. Sau poate doar viata din fire e previzibila si filmele si mai si. Ma rog...
Dar totusi mi-a placut de sora lui Pattinson. Era draguta, isi iubea in rolul pe care il avea fratele, cu tot cu jegoseniile sale de tigari, iar el isi iubea sora, ca altfel nu ar fi lasat cu traume o copila de nici 12 ani blonda, wannabe diva in viitor, probabil.
Personajul se numea Caroline. Nume destul de banal, dar ea, cel putin ca personaj, nu era banala deloc. Era talenatata intr-ale picturii si desenului si tot ce implica aceasta arta. Ca personaj, se pricepea. Dar chiar si asa, nu era de-ajuns ca sa-i atraga atentia tatalui sau ursuz, tipicul de om care se ingroapa in munca, sub pretextul sa le fie bine celor dragi lui. Se intalnisera toata familia, ca doar nevasta-sa il parasise de mult si avea alt sot acum, tot pe principiul neintelgeri ireconciliabile, cu siguranta, si saraca fata incerca sa explice ca obtinuse un loc la un program special pentru talentul ei, iar ce putea sa debiteze mintea unui regizor tipic hollywoodian? Ca domnul Brosnan vrea zaharul in timp ce fii-sa, Caroline, incerca sa le explice la cei care nu stiau de la acea masa ce s-a intamplat nou in viata ei. Evident ca din respectul cuvenit, copila se opreste si-l lasa pe taica-sau prost si orb sa-si etaleze si aseze frumos prostia pe masa. Pattinson, enervandu-se, il intreaba ca despre ce se vorbea si boul de tata-sau evident ca nu-i spune, ca doar de ce sa fie el atent la ce are de spus fii-sa? Si incepe Brosnan, foarte deontolog, ca daca chiar vroia sa continue copila sa, o facea si peste el, nu inceta din ce avea de spus. Apoi o intreaba daca a deranjat-o cu ceva, si ea spune ca nu, fireste! ca ce sa stie un copil de 11 ani sau pe acolo e ce ala un adult frustrat in monotonia sa si el nici macar nu stie asta?
Au mai fost si alte faze destul de cheie. Cum taica-sau lui Caroline nu vine la expozitia ei si odrasla are una din cele mai mare dezamagiri ale vietii ei, cum Pattinson ia un tablou cu tatal lor si i-l vara in cur la intrunirea pe care o avea taica-sau, de bou si dobitoc si frustrat ce e, cum toti se cearta si au probleme unii cu altii, cum numai Caroline aia nu pare sa fie din peisajul filmului si e pusa cu totul anapoda, cand ar fi putut sa faca un film separat cu personajul ei, nu sa-l rastalmaceasca si pe el in prostia hollywoodiana etc., etc.
Dar un moment-cheie e cel in care fata merge la o petrecere a colegelor de clasa. Ajunge acolo, speriata de bombe, alea nu prea o baga in seama in prima instanta, iar dupa cateva scene apare din nou copila, cu parul taiat scurt pe o parte, pe cealalta lung, plangand, sunand-o pe mama-sa, sa vina sa o ia de unde era. Dupa ea e acasa, in pat cu Rob, in bratele lui, citindu-i ceva sa se linisteasca si sa adoarma (ce v-ar placea voua mucoaselor, tarfulite innebunite dupa un tip cu probleme de personalitate, daca ma intrebati pe mine, sa fiti voi in bratele lui) iar ma-sa plangand si hohotind pe acolo ca ce s-a intamplat, ca nu s-a intamplat pe proprietatea scolii, ca nu pot face nimic in legatura cu ce s-a intamplat acolo cei de la scoala si o gramada de porcarii cae oricum nu-si aveau rostul. Sincer, ce dracu' cauta scoala in acel context, oricat de colege erau acele urmatoare divas wannabe? Pana la urma, tata-sau binevoieste sa apara si el si sa considere ca acum a cam inceput sa scape situatia de sub control. Copila oricum ramane traumatizata, asta e clar, pentru ca sincer si eu as fi ramas. Pana la urma o arata cum merge la scoala din nou, dusa de Pattinson de data asta, si incepe o dobitoaca blonda pana in 12 ani, maxim atat, care habar n-are sa joace, ca "Frumoasa tunsoare" sau ceva de genu' si incepe ca o vaca infecta si blonda si hiena a societatii in continua dezvoltare ce e, sa rada cu alte maimute. Vandalul Rob ii smulge banca din fata ei bitoangei jegoase si ia si extintorul de pe peretele clasei si ii azvarle cat colo pe geamul clasei, ca la final sa ii readuca banca/pupitrul in fata jegoseniei oxigenate. Samariteanul ajunge la inchisoare din nou pentru asta, dar nu e atat de important cat pentru ce o sa pledez eu aici. Continue ►

Din partea casei:

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Advertisements

Advertisements