Prima data cand am stat fara mama a fost demult tare, pe 25 decembrie, din motive pe care nu vreau sa mi le amintesc. Stiu doar ca nu am putut nici sa mananc toate acele mancaruri pe care stiu ca le-a pregatit din toata inima, cu toate ca era obosita de atata munca.
A doua oara am stat ceva mai mult, aproape 3 luni... Imi aduc aminte ca te-am condus la autobuz. Ne chinuiam amandoua cu gentoiu` ala mare in care eu iti aranjasem hainele si le-am indesat cum am putut mai bine. La despartire m-ai luat in brate si mi-ai zis sa nu plang, sa fiu cuminte si sa il ascult pe tata, dar tu mai aveai putin si plangeai. Nu am plans atunci, dar drumul spre casa nu l-am mai vazut din cauza lacrimilor.
A treia oara a fost acum, cand pot sa ma intretin singura, cand am dat in piept cu viata si am vazut cat de urata poate fi de cele mai multe ori. Am numarat zilele pe calendar pana cand am venit sa te iau de la aeroport!
De ce legatura cu mama nu poti sa o uiti sau cel putin sa o faci mai usor de suportat?
Numai Ea, MAMA, stie cum te-a ingrijit cat ai stat in pantecul ei, acolo la caldura, ferit de toate relele din lume. Si numai Ea stie cate a indurat sa te creasca bine, sa nu iti lipseasca nimic si sa te lase sa te bucuri si sa faci toate prostiile copilariei!
Continuarea pe Punctul de pe "i"
3 comentarii:
imi face o deosebita placere sa-ti citesc gandurile :) Ioana.
copilaria este pauza de viata pe care ne-o acord parintii inainte de a ne incepe propriul joc cu viata noastra.
Sper ca ceea ce numesti tu Ea sau mama sa-ti citeasca aceste ganduri.
Amintirea copilariei noastre cand o are in centru pe mama este mai mult decat o declaratie de dragoste pe care o putem oferi vreodata in viata noastra cuiva.
Ai multe de spus si te rugam sa te lasi citita prin ganduri si articole..aici pe 99bloguri sau in 'camara' ( blogul ) ta.
La multi ani Ioana!
Multumesc frumos! Ma bucur ca va delecteaza in mod placut gandurile mele! Cat despre copilarie cred ca saptamanal o sa dezgrop cate-o amintire!
PS: si mama le citeste!
La multi ani pentru toate cititoarele!
avem nevoie si de zambete:)
Trimiteți un comentariu