Luni= Cascat

Ce grea e trezirea luni! Nu conteaza ca te-ai odihnit, ca ai adormit devreme, ca ai stat aproape tot week-end-ul si ai lenevit, ai facut ce iti place doar sa te relaxezi, ca ai baut ceaiuri de relaxare, ca ai dormit in pijamaua preferata, ca ti-ai indesat capul in perna si lenjeria preferata....nu...nu...

Luni ar trebui scoasa din calendar. Ganditi-va cum suna LUNI cand pronuntati, parca te face sa te incrunti, e imposibil sa iti iasa un U din gura cu un zambet pana la urechi. Deci Luni inseamna urat, ploaie, vant, somn, incruntare, alarma, ochi rosii, dureri de spate, par ciufulit, lovire de pereti pana la cafea, nehotarare in fata sifonierului... Chiar daca sunt in concediu, cand aud luni parca ma trece un fior. 

Parca nu ar fi destul ca e luni, in metrou, pe strada, pana si cand vorbesti la telefon observi ca mai toata lumea casca. Doamne si ce mai casca, cu lacrimi, cu dureri de maxilare! Doar cand te gandesti la cascat te apuca si apoi parca nu te mai poti opri. Asa ca il dai mai departe, il iei inapoi, ca si cum ai juca pase, numai ca acum mingea e cascatul. M-am saturat sa imi curca rimelul si sa mi se intinda creionul pe la ochi asa ca va dau cadou: un mare cascat.

 

Continuarea pe PUNCTUL DE PE "i"

Probleme cu usi

Paleta de oameni despre care urmeaza sa vorbesc nitelus are o arie mare de acoperire...indiferenta si prostia lor e intalnita in multe medii....

Ma irita oamenii care nu stiu sa inchida usa.

Pur si simplu ei nu stiu sa o inchida. Ce ar fi de facut decat sa o lase in voia ei sa se balangane linistita. Sunt mai multe intrebari pe le care le poti pune unui astfel de om, gen: 'ai casa in panta?', 'n-ai usa la casa?'. 

Unde ii intalnim? 

- In magazine unde pe usa chiar scrie "va rog inchideti usa", ei bine, ei nu o fac. De ce? Pentru ca sunt incompetenti. 

- In farmacii: intra, cumpara aspirina si paracetamolul, in tot acest timp usa este deschisa, ies din farmacie si o trag asa in lene fara sa o inchida. Apoi vezi farmacista iesind de la ghiseu indreptandu-se spre usa, bineinteles sa o inchida.

- In casa: sa zicem ca inviti pe cineva la tine sau esti la cineva acasa unde se intampla sa se gaseasca si o astfel de persoana. Toate usile camerelor pe unde a umblat sunt deschise eventual si lumina lasata aprinsa.

- La munca. Intra in firma si trage usa in cea mai mare lene si scarba, ramanand, normal, deschisa. Si toate usile pe unde se perinda persoana respectiva sunt, cum altfel decat deschise. Nu conteaza ca este curent, ca e viscol, ca e prea cald, ce daca, usile stau deschise. 

Continuarea pe PUNCTUL DE PE "i"

Invitatie la lectura (XIV)

Andres ne incanta astazi cu o frumoasa recenzie. Dupa cate ne-a povestit ea in randurile de mai jos, am adaugat cartea pe lista mea de favorite ce urmeaza sa fie citite! Pana va hotarati si voi sa va delectati cu ea sau cu alte carti, va invit la o Lectura Placuta!

Intr-o zi de aprilie am citit ultimele pagini din Andiamo, cartea care imbina marea iubire si nisipul iluziilor intr-un mod cu totul emotionant. Sunt doua stiluri total diferite dar care se completeaza atat de bine… Am descoperit in Andiamo un jurnal de calatorie, doua vieti impletite intr-una singura, o partitura de pian cantata la doua maini… Asta este Andiamo, cantecul de sirena asezat in cuvinte calde, cuvinte de dor, de iubire. Sunt doua drumuri parcurse in acelasi timp si traite separat.

Am inceput cartea in momentul in care am atins-o, am inceput lectura desi nu o deschisesem inca. Alice Nastase Buciuta si Simona Catrina s-au intalnit pe coperta si au pictat in nuante de cer senin un cantec, o poveste, un drum… Andiamo. M-am oprit din mers. Nu mai conta unde eram, unde trebuia sa ajung ce urma sa fac, contau doar cuvintele, povestea care acum avea un final. M-am asezat la prima masa pe care am vazut-o si am continuat lectura. Cu fiecare cuvant, ma intorceam in povestea zeitelor mele dragi. “Povestile au nevoie de finaluri (fericite!)” a spus Alice mai tarziu. Si citind descopeream frumusetea cuvantului intors la mine si a povestii pe care am asezat-o candva in raft cu lacrimi in ochi. M-a rascolit acest final, acest inceput. Andiamo si-a inceput povestea cu finalul cartii Noi suntem zeite. A fost un fel de semnal de alarma, parca a vrut sa imi aduca aminte ca unele carti se citesc cu sufletul, se traiesc pur si simplu.

Continuarea recenziei si alte comentarii pe PUNCTUL DE PE "i"

Obiceiuri proaste de Paste

Nu va mai chinuiti fetelor sa tineti post cand voi va ganditi numai la mancarea de NEpost! Ce rost are sa flamanzesti acum si imediat dupa ce duceti lumina acasa sa navaliti in frigider?

Pe bune ca nu inteleg. Postul il tinem sa ne "curatam" de pacate, nu? Nu sa spunem "aa, ce-as manca si eu dar nu pot, TIN POST".

Am auzit persoane care au zis ca de abia asteapta ca dupa Inviere sa manance, atunci dupa 12:00 noaptea, cateva oua, pasca, drob. Ce mai astepti, baga de acum, ca oricum ai tinut degeaba postul ala!

Si normal daca e post, e coada la covrigi! Bagi covrigi, apa cat cuprinde, se umfla coca aia in burta si nu iti mai trebuie nimic toata ziua!

Si ce urmeaza dupa post? Coada la biserica, calcatul pe cap, injuratul cat cuprinde, inghesuiala, lesinul babelor, dureri de picioare si de spate si bataie pe flacara lumanarii, adica pe lumina!

Continuarea pe Punctul de pe "i"

Recenzie cu intuneric....

Se pare ca ati lenevit de tot! Rusinica! Dar ca sa va dau un elan, ca cerb nu am gasit, pentru week-end, va invit sa cititi recenzia facuta de Razvan!

Maestrul se depaseste pe sine. Alaturi de Peter Straub, King tese actiunea purtata pe mai multe planuri, astfel incat sa mentina cititorul intr-o permanenta tensiune. In voluminoasa “Casa a intunericului” regasim elementele clasice ale unui roman politist, imbinate genial cu acea “lume paralela” caracteristica lui King, acea “Bu-luna” prezenta in “Povestea lui Lisey”, denumita mai simplu, “Teritorii”, in cartea de fata.

In urma unor misterioase si macabre crime, copii de 6-7 ani sunt gasiti morti si partial mancati. Parintii victimelor primesc niste colete care contin fie parti din corpurile mutilate, fie descrierea ultimelor momente de viata ale micutilor, facuta chiar de catre ucigas. Nu exista niciun suspect, iar politia locala incearca in zadar sa descopere faptasul. Asasinul ne este demascat de catre autor inca din debutul romanului, pentru ca nu aceasta este marea surpriza a romanului. Criminalul pune mana pe un copil super-dotat, pe care il tine prizonier in “Teritorii”. 

Continuarea pe PUNCTUL DE PE "i"

Leapsa...pe ce vreti voi!

Am zis eu sa fug, sa mai aman, sa alea alea, dar nu s-au indurat de mine niciAndreea si nici Nucile din Casa cu Nuci. De! Am scos steagul alb si m-am apucat sa butonez si sa ma autohipnotizez, pardon autointreb...

Cand am inceput sa scriu?  Pe la 5-6 ani. Fiind stangace scriam cu litere de tipar si in oglinda, ca marele Da Vinci. Apoi in scoala ma plictiseam la bastonase si imi rupea mama foile ca le faceam strambe, iar pe blog in 2010, noiembrie.

Ce ma motiveaza sa scriu pe blog? Ideile pe care le am, uneori mai stralucite alteori mai neslefuite, si bineinteles cititorii care revin si vor sa-si piarda 5 minutele din pretiosul lor timp. ( fata zambareata care face plecaciuni :D ) 

Cum reactionez la comentarii negative? Incep sa urlu, sa plang, sa ma dau cu capul de pereti, sa alerg pe scari si sa bat in balustrada, sa arunc cu oua si rosii in trecatori, sa pun piedica babelor prin piata, sa ma stramb la copii mici.... Sa trecem si la lucruri mai serioase: daca sunt comentarii constructive, critici care au la ce sa ma ajute nu am de ce sa ma supar, dar daca sunt comentarii nefondate, jignitoare ma cam deranjeaza. Le public pe toate, oricum se trezeste cineva sa ii dea peste nas "intrusului".

Care a fost ideea initiala de la care am pornit? Poi initiala mea e I. Deci? In fine, aveam prea multe idei (deci eram o idioata) si ca sa ma mai usurez am zis sa le scriu unde. Nu ca acum nu as mai avea....

Ce fel de linkuri tin in blogroll? Cele pe care le citesc. (aici nu prea am ce sa comentez)

Cum m-a schimbat pe mine blogul? Poi mi-am pus silicoane, mi-am facut 287654765 de operatii estetice ca nu cumva sa mai recunoasca lumea... ( Poate sunt putin mai sociabila, mi-am facut prieteni virtuali pe care as vrea sa ii cunosc si in realitate si poate sunt mai atenta la presa on-line.)


Continuarea pe PUNCTUL DE PE "i" unde va invit sa lecturati si sa comentati si de ce nu sa preluati leapsa!

Caut un baiat cu bani!

Ca tot am pomenit saptamana trecuta de ala care a cautat mult si bine pana a ajuns la mine cu fete care fac sex pe bani urziceni.

Mai  nou am inceput sa fac sapaturi si va mai scot la iveala si alti cutezatori in ale cautarii pe internet.

Am si varianta feminina de mai sus cu : caut un baiat cu bani!

Vreti sa facem la fel ? Sa ii facem profilul? 

Incep eu sa scriu cateva si apoi le completati, ca sunt tare curioasa ce o sa iasa!

Asadar va dau si eu cateva indicii, iar restul liniutelor le umpleti voi!

- poate fi atat femeie cat si barbat, acum gusturile nu se mai discuta, doar suntem un popor liber

- starea materiala a cautatorului/cautatoarei nu ii aduce satisfactie si vrea mai mult

 

Dezbaterea si comentariile pe PUNCTUL DE PE "i"